Propuneri la PROIECTUL Legii privind organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate din România – LEGEA SĂNĂTĂŢII.
 
Către
MINISTERUL  SĂNĂTĂŢII  PUBLICE            
                            Domnul Secretar de Stat Răzvan Teohari VULCĂNESCU
       Stimate Domnule Secretar de Stat,
Potrivit indicaţiilor Dumneavoastră în şedinţa de lucru a Consiliului
 Naţional al Persoanelor Vârstnice din data de 30 august 2012,
Am onoarea a vă ruga să primiţi în numele conducerii centrale a 
A.N.C.M.R.R. „Alexandru Ioan Cuza”, reprezentând interesele şi 
drepturile a 35.000 de membri (generali, ofiţeri, maiştri militari şi 
subofiţeri în rezervă şi în retragere proveniţi din M.Ap.N.), precum şi 
ale familiilor acestora, propunerile la 
PROIECTUL LEGE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA – LEGEA SĂNĂTĂŢII.
I. Câteva opinii de ansamblu :
- Proiectul are o dezvoltare prea mare şi abundă în termeni de specialitate.
- Să se supună exigenţelor Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, astfel :
- să fie redactat într-un stil concis  şi simplu ;
- să fie redactat mai simplu (mai uşor de înţeles şi de către nespecialişti, dar cu destinaţie şi pentru aceştia);
- termenii, denumirile şi noţiunile explicite să fie scoase din text şi să fie redactate în anexă, ca parte competentă a legii;
- să fie corelat cu reglementările comunitare şi materie (exemplu, cu
 cele referitoare la drepturile cadrelor militare din ţările europene şi
 transatlantice), precum şi cu legile în vigoare din ţara noastră cum 
este Legea Nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare.
II. Propuneri :
2.1. Menţinerea drepturilor gratuite prevăzute de 
art.26 din legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, care 
stipulează : „Ofiţerii, maiştri militari şi subofiţerii în rezervă şi în
 retragere pensionari militari au dreptul gratuit la asistenţă medicală 
şi medicamente în condiţiile art.23 al (1), lit.a) – respectiv în 
condiţii similare cu cele pentru cadrele militare active;  la paragraful
 următor stipulează : „ Membri de familie ai cadrelor militare în 
rezervă şi în retragere pensionari militari beneficiază gratuit de 
asistenţă medicală în condiţiile art.23, al.1, lit a)”- respectiv în 
condiţii similare cu cele pentru membrii de familie ai cadrelor militare
 în activitate.
Precizăm că, Legea nr.80/1995 este lege organică, iar modificările şi
 completările ulterioare nu au făcut obiectul articolului sus menţionat.
 Este deci, în vigoare, şi la art.108 precizează : Prevederile din 
prezenta lege referitoare la cadrele militare în rezervă şi în retragere
 pensionari militari se aplică şi celor aflaţi în plată la intrarea în 
vigoare a prezentei legi”
Considerăm că această reglementare este pe deplin actuală, ea 
corespunzând eforturilor şi privaţiunilor serviciului militar, atât în 
plan naţional, cât şi în condiţiile misiunilor armatei în teatrele de 
operaţii externe, în conformitate cu angajamentele asumate de  România 
în cadrul alianţelor.
2.2. Art.42, al.(2) : Să se adauge dispoziţia 
potrivit căreia din comisiile speciale care stabilesc necesarul de 
medici de familie pentru acoperirea nevoilor de sănătate ale populaţiei,
 să facă parte şi câte un reprezentant al ministerelor cu reţea proprie 
de sănătate (exemplu M.Ap.N.). Această posibilitate ar ajuta încadrarea 
cu medici de familie în zonele deficitare iar, la nevoie, ar facilita 
autorizarea înfiinţării de noi cabinete de medici de familie.
2.3. Art.58, al.(1), lit.c) şi d) : centrele de 
diagnostic  şi tratament, laboratoarele de radiologie şi imagistică 
medicală, analize medicale şi explorări funcţionale aflate în reţelele 
proprii ale  ministerelor (exemplu M.Ap.N.) să rămână în continuare în 
structura şi sub autoritatea acestora.
2.4. Art. 70, 74 şi 77:  Spitalele militare şi – mai
 cu seamă – spitalele universitare de urgenţe militare (cum este 
Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr.Carol Davila” – 
S.U.U.M.C) – să rămână în funcţiune ca spitale publice de utilitate 
publică (nu private şi publice) în administrarea ministerelor cu reţea 
sanitară proprie (exemplu M.Ap.N.), cu  finanţare de la bugetul de stat 
prin bugetul
ministerelor de resort, cu respectarea   prevederilor din proiectul de lege.
Aceasta, deoarece :
-         au unităţi de primire urgenţe medico-chirurgicale pentru toate nevoile;
-          răspund solicitărilor în caz de război, dezastre, atacuri 
teroriste, alte situaţii de criză, precum şi în misiunile din teatrele 
de operaţii.
Cheltuielile în aceste împrejurări făcute de spitalele militare să 
fie rambursate de la bugetul de stat, prin bugetele ministerelor 
respective potrivit prevederilor art.74, al.(2) din proiectul de lege.
          2.5. Art.142 : În structura sistemului de 
asigurări obligatorii de sănătate să se ,menţină Casa de Asigurări 
pentru Apărare, Ordine Publică, Siguranţă Naţională, şi Autoritate 
Judecătorească – CASAOPSNAJ – ca asigurator de sănătate în contract cu
Autoritatea Naţională de Reglementare a Asigurărilor Obligatorii de 
Sănătate – ANRAOS, conform prevederilor din proiectul de lege. Apreciem 
că această instituţie corespunde specificului segmentului 
socio-profesional pentru care a fost creată.
2.6. Art.143 – 151 : Acordul cadru care se 
elaborează odată la 4 ani de către Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea 
de Reglementare a Asigurărilor Obligatorii de Sănătate să aibă la bază 
şi consultarea reprezentanţilor structurilor asociative ale cadrelor 
militare active şi în rezervă şi în retragere, alături de celelalte 
instituţii, cum sunt : Colegiul medicilor din România, Colegiul 
Farmaciştilor din România, Colegiul medicilor dentişti. Aceasta, 
deoarece şi asociaţiile sus menţionate au dreptul la opinii în legătură 
cu cele mai importante reglementări, ca : pachetele de servicii de 
sănătate, decontarea cheltuielilor din Fondul Naţional de asigurări 
obligatorii de sănătate, normele  metodologice de aplicare a acordului 
cadru ş.a.
Se impune ca problema decontării cheltuielilor pentru servicii 
medicale şi medicamente să fie mai bine reglementată, transparentă şi 
tratată în detaliu, precis şi clar. Decontarea să fie posibilă în toate 
casele de asigurări de sănătate şi pentru toţi pacienţii, indiferent de 
instituţiile furnizoare de servicii medicale şi medicamente şi de 
domiciliul asiguratului.
            2.7. Art.164 şi art.165: Dacă la 
formarea, utilizarea şi administrarea F.N.A.O.S  participă şi 
CASAOPSNAJ, atunci aceasta să participe şi la alocarea cotelor din FOND,
 ţinând  seama nu numai de principiul solidarităţii sociale dar şi de 
principiul  contributivităţii asiguraţilor acestei case. Proporţional cu
 vărsămintele să i se aloce şi fondurile corespunzătoare.
             2.8. Art.218 şi 221 : Coplata care 
reprezintă o plată suplimentară contribuţiei individuale de 5,5% de 
asigurări de sănătate – va constitui cu certitudine o povară şi mai grea
 asupra bugetului pensionarului asigurat, mai cu seamă a pensionarilor 
cu pensii mici. Aplicându-se cota de 5,5% din pensie şi pentru membri de
 familie (soţ, soţie, părinţi, copii lipsiţi de venituri), cuantumul 
pensiei va scădea drastic, ceea ce nu va mai  avea posibilităţi de 
tratare şi de procurare a medicamentelor. În plus, introducerea coplăţii
 între 5 şi 90 lei pentru servicii medicale, inclusiv pentru asistenţă 
medicală de familie, ca să nu mai vorbim de coplata pentru asistenţă 
medicală ambulatorie de specialitate, paraclinică şi spitalicească, vor 
agrava starea de sănătate a unei bune părţi din populaţie. Propunem să 
se reanalizeze măsura
preconizată de lege în sensul, pe de o parte de micşorarea sau 
eliminarea unor tarife şi, pe de altă parte, restrângerea coplăţii 
pentru serviciile medicale.
Cât priveşte asigurările de sănătate facultative, acestea vor fi apanajul doar al celor mai înstăriţi cetăţeni (pacienţi).
2.8.1. Opinăm ca, şi coplata ce revine cadrelor 
militare în rezervă şi în retragere să intre sub incidenţa gratuităţii 
prevăzută de Legea nr.80/1995, în aceleaşi condiţii menţionate la 
propunerea 2.1. din prezenta scrisoare.
        2.8.2. Coplata introdusă ca sursă de venit 
suplimentară pentru furnizorii de servicii de sănătate ar trebui să fie 
reglementată pe criterii precise şi transparente. Pentru a-şi atinge cu 
adevărat scopul, criteriile să constituie un sistem de control şi de 
garantare a utilizării banilor încasaţi numai  în direcţia îmbunătăţirii
 calităţii serviciilor de sănătate.
Stimate Domnule Secretar de Stat,
Dorim să subliniem că preocuparea noastră pentru asigurarea 
condiţiilordecente de viaţă  între care şi cele de sănătate s-a 
concretizat într-o serie de interveniţii la Ministerul Sănătăţii, cum au
 fost : Scrisoarea nr.35319.04.2011 adresată Domnului ministru Atilla 
CSEKE, rămasă fără nici un rezultat; Scrisoarea nr-141/15.02.2012 
adresată Domnului ministru Ladislau RITLI cu propuneri concrete şi 
punctuale la proiectul de lege  de sănătate anterior care, ulterior, a 
fost retras, rămasă şi ea fără nici un rezultat.
Acum, nutrim speranţa că punctul nostru de vedere şi propunerile 
conţinute în prezenta scrisoare îşi vor găsi  încorporarea în proiectul 
legii aflat în lucru şi dezbatere publică, fiind convins că vor 
contribui la elaborarea unui act normativ realist, viabil, care să 
asigure o reformare a sistemului public de sănătate.
PREŞEDINTELE A.N.C.M.R.R.
General (r)          Prof.univ.dr.Mihai ILIESCU